Sa ne trezim plutind pe nori avand inca conexiune la internet. Firefox desigur !
Sa radem pentru ca glumele sunt bune, sa purtam tricouri cu mesaje ecologiste si conversi pentru ca ne plac, sa dam Reply sau Comment pentru ca nu-i asa si noi avem o parere ?
Sa cunoastem vs sa presupunem, sa experimentam vs sa visam, sa descoperim vs sa judecam.
Sa ne urcam in taxi, sa inchidem mobilul, sa uitam de sofer, de nemultumirile lui, sa uitam de strazi, de aglomeratie, de mizerie, de zgomot, sa privim pe geam, sa ne punem castile si sa ascultam ce ne povesteste Bucurestiul.
Sa nu mai credem in timp. Sa nu mai avem zile bune, zile rele, data nasterii, data mortii, momentul impactului, ziua Z.... sa nu mai credem in timp si asa sa-l invingem.
Sa avem mai multe culori, mult mai multe culori! Culori pentru fluturasii din stomac, pentru promisiunile uitate, pentru victimele colaterale, pentru privirile lascive, culori pentru cei ce nu cred in realitate, pentru cei ce ce cauta dar nu gasesc niciodata si bineinteles pentru cei ce adorm dupa-amiaza in hamac si se trezesc seara la malul marii.
Sa fim invizibili. Tot timpul. Nu doar pe Messenger. Sa avem cont pe Facebook cu peste 300 de prieteni, cont pe Tweeter cu multi, foarte multi followers, un Second Life de invidiat, Hi5, Hi6, Hi7. ..... Hi 203986574543. Priteni, cunostinte, amici, iubiti, oameni pe care ii stiu doar din vedere, oameni pe care nu ma intereseaza sa-i cunosc si oameni care nu exista decat in imaginatia mea.
Sa murim atunci cand bate vantul. Sa ne imaginam. Ne-am apara cu umbrelele sau cu morile de vant? Ne-am ascunde in beci sau am atarna rufele proaspat spalate afara, asa... ca sa le prinda aerul curat? O sa mai suflam in lumanari?
Sa am curaj sa-ti spun ca te iubesc. Sa te intalnesc din intamplare intr-o dimineata la semaforul din colt. Sa se stranga norii deasupra noastra si sa ploua. Tu sa nu ai umbrela. Eu da. Sa mergem amandoi in liniste printre oameni si masini, sa te privesc prin aburul cafelei si sa zambesc atunci cand vrei sa o gusti dar nu poti pentru ca este prea fierbinte. Sa ma iei de mana cand alergam sa prindem culoarea verde. Sa ajungem fara suflare in fata scarilor si pentru prima data sa ma privesti in timp ce incerc disperata sa-mi aranjez parul deja ciufulit de vant si ploaie. Sa renunt. Sa te privesc si cu toate ca in gand rostesc de un milion de ori Te iubesc, sa iti spun ca de obicei O zi buna.
Sa strigam in gura mare la 12 noaptea, sa ne batem, sa muscam cu pofta, sa plangem daca ne doare, sa aparam, sa fugim, sa vrem mai mult, sa nu ne pese, sa nu ne pese ca nu ne pasa, sa donam sange, sa nu mai stabilim categorii, criterii, profile, limite, sa nu ne placa toti copiii, sa fim invidiosi, sa inspiram, sa ajungem si pe Marte si pe Pluto si apoi sa ne intoarcem acasa.
Cum ar fi daca am trai?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu